bisericimedievaletargoviste.ro

Promovarea turistică a bisericilor medievale secolele XIV-XV din Târgoviște

Biserica Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul

Curtea bisericii.

Biserica Sfântul Ioan Botezătorul (sau Sfântul Ionică) din Târgoviște este un alt lăcaș aparținand secolului al XVII-lea, care nu beneficiază de o datare documentară sigură pană la începutul secolului al XVIII-lea (1711), când se afla în proprietatea familiei Greceanu cu destinația de paraclis al curților alăturate. Cercetările arheologice efectuate în 1973 au suplinit parțial lacuna informațiilor cu privire la începuturile acestui monument. Aflăm, astfel, că lăcașul actual a fost construit peste un cimitir, ce ar putea fi datat după materialele identificate în săpături – în special fragmente ceramice din secolele XV-XVI – și care era organizat în jurul unei biserici de lemn aparținând aceleași perioade. Cimitirul, și desigur, biserica își încetează funcționarea în momentul construirii lăcașului de zid. În această primă fază, biserica, alcătuită numai din altar, naos și pronaos, cu dimensiunile de 12,70×7,5 m, avea naosul mai mic decât cel actual, boltit semicilindric, fără turlă și pridvor, adăugate ulterior după o durată de folosință de aproape un secol.Primei biserici îi corespunde o pardoseală din cărămizi hexagonale cu latura de 10 cm și grosimea de 3 cm, similară celei întâlnite in secolul al XVII-lea la Biserica Crețulescu din același oraș, precum și la pridvorul adăugat de Matei Basarab laturii de est a caselor domnesti din 1584. După distrugerea parțială a acesteia, care se recuperează, se așterne un strat de nisip, ce constituie supoptul unei noi pardoseli, d astă dată din cărămizi aproape pătrate ce măsurau cca. 22x19x4 cm, tipice pentru epoca brâncovenească. În acest moment evolutivbiserica primește adaosul unui pridvor dispus pe coloane din zidărie, care o lungețte cu încă 3,5 m, încununat la partea superioară de construcția unei mici turle, de proporții elegante. În interior, zidul care marginea la vest restrânsul naos din perioada incipientă este demolat, construindu-se la o distanță de 1,5 m o diafragma străpunsă de trei arcade, susținută de coloane asemănătoare cu cele ale pridvorului. Pentru datarea pridvorului la începutul secolului al XVIII-lea pledează nu numai boltirea sa cu o cupolă centrală încadrată de doua bolți transversale în leagăn, ci și pictura icoanei de hram, la baza căreia cercetătorii au mai putut citi semnătura meșterilor Constantin și Ioan.

În exterior, biserica are fațadele plane, singura decorațiune constituind-o un brâu cu profilul în formă de tor, reluat ulterior și la pridvor, precum și la cornișa alcătuită din trei rânduri de cărămizi cu vârf.

Alte reparații mai însemnate i se fac bisericii la 1780, de către banul Ianache Hriscocoleu, după ce fusese „pustie mai înainte”, apoi din nou la 1809, după avariile pricinuite de cutremulrul din 1802, când s-au dărâmat bolțile și tampla. În sfârșit, în 1860, Nichita Formac face o ultimă consolidare empirică prin sprijinirea pridvorului cu contraforturi masive și dispune repictarea lăcașului de către Hagi Avram și Luca Luculescu, înlocuind pe cea de la începutul secolului, al cărei autor a rămas necunoscut.

Nu putem încheia această succintă relatare fără a aminti de o piesă de maxim interes pentru evolutia portalurilor din Țara Românească. În zidul sudic al pronaosului este încastrată în zidărie rama unui ancadrament din piatra terminat în arc frânt cu o profilatura tipică goticului târziu, care marca intratrea de onoare a familiei ctitore. Pentru forma și decorația acestui portals-au stabilit analogii cu opere similare din mediul transilvănean aparținând secolului al XV-lea. Prezenta acestui ancadrament la un edificiu de cult, evident mult mai târziu ne-o putem explica prin recuperarea de la un monument abandonat din apropiere, poate de la învecinata Biserică Sfântul Nicolae Geartoglu în prima ei fază și reutilizarea la Biserica Sfântul Ionică. Între anii1972 și 1974, lăcașul a fost restaurat după proiectul întocmit de arh. Adrian Alessiu.

www.inforegio.ro

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro