bisericimedievaletargoviste.ro

Promovarea turistică a bisericilor medievale secolele XIV-XV din Târgoviște

Anunţuri

TÂRGOVIȘTEA MEDIEVALĂ

Expoziția TÂRGOVIȘTEA MEDIEVALĂ se află la a doua ediție, anul acesta având un plus de originalitate prin desfășurarea unor momente artistice.

PROGRAM
Vineri:
– ora 12.00 – Conferința de presa
Sambata:
– ora 15.00-17.00 – Concert de pian susținut de elevii clasei doamnei Prof. Valentina MILEȘAN și ai doamnei Prof. Andreea ANDREI din cadrul Școlii Populare de Artă.
Duminica:
– ora 11.00-11.30 – Ansamblul Folcloric Datina din comuna Băleni – coordonator prof. dr. Maria TUFEANU;
– ora 15.00-17.00 – Concert de chitară susținut de elevii din cadrul Cercului de chitară al Palatului Copiilor – coordonator Prof. Daniel UTINA.

Vă așteptăm la Curtea Domnească din Târgoviște.

ORA DE TURISM LOCAL – ÎNVAȚĂ SĂ CĂLĂTOREȘTI

Primăria Municipiului Târgoviște prin Biroul Protejarea Patrimoniului Cultural și Dezvoltare Turistică organizează în cadrul Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Târgoviște „ORA DE TURISM LOCAL – ÎNVAȚĂ SĂ CĂLĂTOREȘTI”, în perioada 22 – 26 mai 2017 – programul „Școala Altfel”.
Obiectivul principal al evenimentului este acela de a face cunoscute în rândul elevilor numeroase obiective și atracții turistice din județul Dâmbovița.

NOAPTEA MUZEELOR

În fiecare an, la nivel internațional se organizează evenimentul „Noaptea Muzeelor”, care se bucură de un real succes european și a ajuns deja la a XIII-a ediție.
Evenimentul este sărbătorit de mii de muzee și instituții culturale din peste 30 de țări europene, care își aprind luminile și deschid porțile în aceeași noapte pentru a-și întâmpina vizitatorii.
Această noapte a muzeelor, de obicei cea mai apropiată sâmbătă față de ziua 18 mai – Ziua Internațională a Muzeelor, este un prilej pentru milioane de oameni de a sărbători cultura.
Anul acesta, în România, „Noaptea Muzeelor” are loc sâmbătă, 20 mai, iar la eveniment vor participa 145 de muzee și organizații partenere din 45 de orașe din întreaga țară.
Și la Târgoviște, 9 din cele 14 instituții muzeale dâmbovițene își așteaptă vizitatorii cu o mulțime de surprize, concursuri și premii.

ZIUA CITITULUI CU VOCE TARE

Joi, 16 februarie 2017, ora 12.00, Biblioteca Judeţeană „I.H. Rădulescu” Dâmboviţa organizează „ZIUA CITITULUI CU VOCE TARE”.
Ziua Mondială a Cititului cu Voce Tare (World Read Aloud Day) doreşte să atragă atenţia comunităţii internaţionale asupra importanţei cititului, să le transmită celor mici că au dreptul să citească, să scrie şi să-şi spună poveştile. Este sărbătorită în peste 80 de ţări, iar în 2015 a fost marcată pentru prima dată şi în România.
Invitat special: Camelia Varga, actor al Teatrului Tony Bulandra Târgovişte.

DONEAZĂ O CARTE PENTRU BIBLIOTECA ANSAMBLULUI BRÂNCOVENESC DE LA POTLOGI

Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște lansează a doua etapă a campaniei „Donează o carte pentru Biblioteca Ansamblului Brâncovenesc de la Potlogi”. Cu sprijinul Bibliotecii Județene „Ion Heliade Rădulescu” Dâmbovița și, cel mai important, cu sprijinul dumneavoastră, încercăm să îmbunatățim fondul de carte de care dispune biblioteca Ansamblului Brâncovenesc. Orice carte donată este bine venită și va fi apreciată de cei care au nevoie cu adevărat.

Puteți dona cărți din domenii diverse, precum: literatură, istorie, etnografie, arheologie, conservare – restaurare etc. Acestea vor intra în colecţiile bibliotecii şi vor deveni accesibile tuturor cititorilor.

Prima etapă a campaniei s-a adresat bibliotecilor, editurilor, universităţilor, muzeelor şi se bucură de succes.

Contribuie și Tu la promovarea culturii! Ajută tinerii care vor să aibă de unde se informa și învăța!

Ne puteţi dona cărţi în punctele de colectare din cadrul muzeelor Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște:

Program: Luni – Duminică 08:00 – 16:00.

EXPOZIȚIE DE FOTOGRAFIE „REGELE MIHAI – O COPILĂRIE FERICITĂ”

Consiliul Județean Dâmbovița, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște și Asociația România Culturală în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Biblioteca Academiei Române, Teatrul Național București, Muzeul Național Peleș, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, Muzeul Țării Făgărașului „Valter Literat” și Muzeul Județean de Istorie Brașov, organizează o expoziție de fotografie intitulată „Regele Mihai – o copilărie fericită”. Vernisajul va avea loc vineri, 10 februarie 2017, ora 13.00 la Muzeul de Istorie, str. CaleaDomnească, nr. 181.

În sala de expoziții temporare vor fi expuse 40 de panouri fotografice cu imagini din timpul copilăriei Regelui Mihai. Fotografiile provin din colecția Familiei Regale a României, colecția Academiei Române și colecția „Luiza Berman”.

Vor lua cuvântul: prof. dr. Georgeta Filitti, jr. dr. Alexandru Oprea, acad. Constantin Bălăceanu – Stolnici, dr. Ovidiu Cîrstina, prof. univ. dr. Silviu Miloiu, dr. Beatrice Todireanu.

Organizatorul expozitiei este: dr.BeatriceTodireanu.

Intrarea este liberă.

EXPOZIȚIA MEDIEVALĂ 2016

Primăria Municipiului Târgovişte, alături de Complexul Naţional Muzeal ,,Curtea Domnească” a organizat în perioada 1-3 iulie 2016 expoziţia tematică „Târgoviştea Medievală” în incinta pivniţelor Curţii Domneşti.

Expoziţia a constat în expunerea de postere și materiale publicitare despre Monumentul Istoric de Importanţă Naţională Curtea Domnească din Târgovişte, Muzeele Târgoviştene, Bisericile Medievale sec. XIV – XV din Târgovişte, Bisericile Medievale sec. XIV din Târgovişte, Bisericile Medievale sec. XVII – XVIII din Târgovişte, Bisericile Medievale de la sfârsitul de veac XIX şi începutul sec. XX din Târgovişte şi Mănăstirile Vechi din Zona Târgovişte.

Sfinţii 40 de Mucenici

În data de 9 martie, în fiecare an, sunt prăznuiţi Sfinţii 40 de Mucenici.

Cei 40 de Mucenici din Sevastia au fost soldați creștini, aflați în slujba împăratului roman Licinius. În anul 320, aflând despre credința lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Refuzând, au fost întemnițați timp de 8 zile, bătuți cu pietre și ademeniți cu daruri. În cele din urmă, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghețare în lacul Sevastiei. Unul din cei 40 a cedat și a ieșit din lac, dar a murit pe loc. I-a luat însă locul un soldat. În aceea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. În zori, au fost scoși vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor și au fost lăsați să-și dea sufletele.

Sărbătoarea creştină a Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus peste începerea anului agricol tradiţional şi a generat o sărbătoare tradiţională românească, Mucenicii sau Măcinicii. În credinţa populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, lasând loc zilelor moşilor. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului. Cu această ocazie gospodinele gătesc colaci reprezentând corpul uman, în forma cifrei 8, numiţi în funcție de zona geografică mucenici, sfinți, bradoși sau boboneți. Un alt obicei este ca bărbaţii să bea 40 de pahare de vin, acestea simbolizând puterea şi vigoarea, vinul transformându-se în timpul anului în sânge şi putere de muncă.

Sfinții Trei Ierarhi

Sâmbătă, 30 ianuarie 2016, la Târgoviște, credincioșii și vizitatorii sunt așteptați la bisericile Crețulescu, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Voievozi Mihail și Gavril pentru a lua parte la sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi.

În fiecare an, la data de 30 ianuarie, Biserica Ortodoxă sărbătorește împreună pe cei trei mari sfinți ierarhi ai creștinătății: Vasile cel Mare, Grigore de Nazianz și Ioan Gură de Aur, trăitori în partea de răsărit a Imperiului Roman și contemporani în sec. al IV-lea d.Hr. Ziua aceasta de prăznuire comună, menită a ilustra unitatea de învățătură celor trei, a fost introdusă între sărbătorile ortodoxiei începând cu anul 1084 de către episcopului Evhaitelor, Sf. Ioan Mauropous, care a pus astfel capăt unei acerbe dispute teologice iscate cu câțiva ani înainte la Constantinopol, privitoare la întâietatea unuia sau altuia dintre acești sfinți. Potrivit tradiției, cei trei ierarhi i s-au arătat Sf. Ioan Mauropos într-o viziune, mai întâi pe rând, apoi laolaltă, spunându-i: „După cum vezi, noi la Dumnezeu una suntem și nicio vrajbă nu este între noi.”

În biserică Sfinții Trei Ierarhi mai sunt considerați – prin hotărârea luată la Atena, la primul Congres al Profesorilor de Teologie din anul 1936 – protectori ai învățământului teologic.

La români sărbătoarea celor Trei Ierarhi mai e cunoscută și sub denumirea de Trisfetite (din sl. tri sventitelĩ = trei sfinți), când, potrivit credinței populare, vremea începe să se schimbe. Tot lor le este dedicat grupul de stele din mijlocul constelaţiei Orion, numit şi Cei Trei Crai sau Craii de la Răsărit.

Boboteaza şi sărbătoarea Sfântului Ioan

Credincioşii şi turisţii sunt aşteptaţi la slujbele închinate celor 2 sărbători foarte importante ale ortodoxiei: Boboteaza şi sărbătoarea Sfântului Ioan.

Boboteaza (Botezul Domnului), sărbătorită în 6 ianuarie, este ultima din seria de 12 sărbători de iarnă care debutează în ajunul Crăciunului. Botezul Mântuitorului în Iordan de către Sfântul Ioan poartă şi denumirea de “Epifanie” sau “Teofanie”, termeni care provin din limba greacă şi înseamnă “arătare”, “descoperire”. În ajunul şi în ziua de Bobotează, în bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, la rugăciunile arhiereilor şi preotilor se sfinţeste Agheasma Mare.

În 7 ianuarie, credincioşii ortodocşi sărbatoresc pe unul dintre cei mai populari sfinţi ai ortodoxiei – Sfântul Ioan Botezatorul, care este vestitorul și botezătorul lui Iisus. El îi îndemna pe oameni să se pocăiască: ,,Pocăiți-vă, căci Împărăția cerurilor este aproape“, iar aceștia, mărturisindu-și păcatele, erau botezați de el în râul Iordan. Evangheliile relatează cum Ioan Botezătorul îl botează şi pe Iisus care vine la el pentru a împlini planul lui Dumnezeu, moment în care Duhul Sfânt se pogoară asupra lui Iisus ca un porumbel, acesta fiind recunoscut ca Fiu al lui Dumnezeu.

Sfântul Nicolae

Duminică, 6 decembrie 2015, turiştii şi credincioşii sunt invitaţi să participe la slujbele închinate Sfântului Nicolae, de la bisericile târgoviştene Crețulescu, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Voievozi Mihail și Gavril. Sfântul Nicolae al Mirelor Lichiei, făcătorul de minuni, a fost arhiepiscop de Mira, în sudul Asiei Mici (Turcia de azi), în secolul al IV-lea. În Biserica Ortodoxă sfântul Nicolae este unul dintre cei mai iubiți și mai cinstiți sfinți în popor. Conform tradiției, Sfântul Nicolae s-a născut în provincia Licia (Lichia) din sudul Asiei Mici, în orașul Patara. A fost unicul fiu al unei familii foarte înstărite și evlavioase. Moare în anul 340, iar din anul 1087, moaştele sale se păstreaza la Bari, în sudul Italiei. Minunile sale au marcat profund conştiiţa creştinilor şi stau la baza convingerii că Moş Nicolae aduce daruri în noaptea de 5 spre 6 decembrie. 

Expoziție „Biserici medievale secolele XIV-XV din Târgoviște”

Primăria Municipiului Târgoviște vă invită să luați parte la seria de evenimente ce marchează încheierea proiectului „Promovarea turistică a bisericilor medievale secolele XIV-XV din Târgoviște”.

Proiectul are drept scop promovarea și introducerea în circuitul turistic a cinci dintre cele mai importante monumente religioase din epoca amintită, respectiv Biserica Kretzulescu, Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, Biserica Stelea Veche, Biserica Sfinții Voievozi Mihail și Gavril, Biserica Geartoglu.

Astfel, în perioada 15-16 decembrie, la Centrul de Conferințe al Universității „Valahia” din Târgoviște (Corpul K, str. Maior Ion Alexandrescu nr. 39) vor fi organizate o conferință de presă și un simpozion științific în cadrul cărora vor fi prezentate informații despre proiect, precum și o serie de comunicări științifice. Totodată, în perioada 15-21 decembrie, va fi deschisă spre vizitare o expoziție foto dedicată celor cinci obiective.

Sfântul Apostol Andrei

Luni, 30 noiembrie, turiştii şi credincioşii sunt invitaţi să participe la slujbele închinate Sfântului Apostol Andrei, cel întîi chemat, de la bisericile târgoviştene Crețulescu, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Voievozi Mihail și Gavril. Sfântul Sinod al Biserici Ortodoxe Romane a hotărât in anul 1995 ca sărbatoarea Sfantului Andrei să fie însemnată cu cruce roşie în calendarul bisericesc, iar în anul 1997 Sfântul Andrei a fost proclamat „Ocrotitorul Romaniei”. Ziua de 30 noiembrie a fost declarată sărbatoare bisericească natională. Sfântul Apostol Andrei s-a născut în Betsaida Galileia, localitate situată pe ţărmul Lacului Ghenizaret, în nordul Ţării Sfinte. Din Sfânta Scriptură aflam că era fratele lui Simon Petru. Amândoi au fost pescari, alături de tatăl lor.

Intrarea Maicii Domnului în Biserică

Sâmbătă, 21 noiembrie 2015, la Târgoviște, credincioșii și vizitatorii sunt așteptați la bisericile Crețulescu, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Voievozi Mihail și Gavril pentru a lua parte la slujbele închinate  Intrării Maicii Domnului în Biserică.

Această sărbatoare este cunoscută în popor sub denumirea de Vovidenia sau Ovedenia. Sărbătoarea Ovideniei s-a suprapus pe ritualurile precreștine deschizătoare de iarnă, marcate de puterea luminii, a focului, a vederii și a viziunii. În folclor se îmbină numeroase tradiții păgâne, precum cele care susțin că în noaptea respectivă comorile ascunse ard cu flacără albastră, cerurile se deschid, iar fetele „văd” chipul ursitului în fântână, la lumina albă a unei lumânări.

Sfinții Mihail și Gavril

In fiecare an, pe data de 8 noiembrie, Biserica cinstește Soborul Sfintilor Mihail si Gavriil și a tuturor Puterilor cerești celor fără de trupuri.

Duminică, 8 noiembrie 2015, la Târgoviște, credincioșii și vizitatorii sunt așteptați la bisericile Crețulescu, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Voievozi Mihail și Gavril pentru a lua parte la slujbele închinate Sfinților Mihail și Gavril.

Sfântul Dumitru

Luni, 26 octombrie 2015, la Târgoviște, credincioșii și vizitatorii sunt așteptați la bisericile Crețulescu, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Voievozi Mihail și Gavril pentru a lua parte la slujbele închinate Sfântului Dumitru.

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a trăit pe vremea împăraţilor Diocletian şi Maximian Galeriu (284- 311) şi era fiul voievodului cetăţii Tesalonicului, botezat în taină de părinţii săi, de frica cruntelor prigoane împotriva creştinilor. A fost martirizat pe la anul 306.

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir este pentru noi românii foarte important pentru faptul că este un sfânt sud-est european care şi-a dat viaţa pentru Hristos şi care face parte din spiritualitatea răsăriteană. Fiu de guvernator al oraşului Tesalonic, Dimitrie nu a pregetat să mărturisească credinţa creştină chiar cu preţul vieţii sale. Pentru aceasta, cultul său a ajuns la o răspândire foarte mare în Orient şi foarte multe persoane îi poartă numele până astăzi.

Înălţarea Sfintei Cruci

Luni, 14 septembrie, turiştii şi credincioşii sunt invitaţi să participe la slujbele închinate Înălţării Sfintei Cruci, de la bisericile târgoviştene Crețulescu, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Voievozi Mihail și Gavril.

Înălţarea Sfintei Cruci marchează două evenimente solemne: aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Aceeaşi sărbătoare aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. În ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia “Prin acest semn vei invinge”. Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota. Acolo au fost găsite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu el. Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstingnit Iisus, patriarhul Ierusalimului Macarie a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise. Când Macarie a aşezat lânga ea Sfânta Cruce, se spune că tânăra a înviat. Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vada Sfânta Cruce. În anul 335 după Hristos, Patriarhul a înălţat-o să fie văzută de tot poporul şi de atunci în fiecare an, la 14 septembrie, se sărbătoreşte acest eveniment.

Naşterea Maicii Domnului

Marţi, 08 septembrie, turiştii şi credincioşii sunt invitaţi să participe la slujbele închinate Naşterii Maicii Domnului, de la bisericile târgoviştene Crețulescu, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Voievozi Mihail și Gavril

Această sărbătoare este cunoscută în popor sub numele de Sfânta Maria mică, spre deosebire de Adormirea Maicii Domnului care poartă denumirea de Sfânta Maria mare. Este prima sărbătoare cu cruce roşie din noul an bisericesc, an care începe pe 1 septembrie.

Începând cu orele 12.00, în Târgovişte, ca în fiecare an cu această ocazie, este organizată o procesiune religioasă care are următorul traseu: Mitropolia Târgovişte – B-dul Mircea cel Bătrân – Calea Domească – Curtea Domnească.

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul

Sâmbătă, 29 august, turiştii şi credincioşii sunt invitaţi să participe la slujbele închinate Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, de la bisericile târgoviştene Crețulescu, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Voievozi Mihail și Gavril.

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul se prăznuieşte prin post, sărbătoarea fiind asociată unor tradiţii populare, precum interdicţia consumării unor alimente ca varza sau pepenele, ce amintesc de forma capului, şi a folosirii cuţitului.
Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuită pe 29 august, este ultima mare sărbătoare din anul bisericesc, pentru că pe 1 septembrie începe un nou an.

Adormirea Maicii Domnului

Sâmbătă, 15 august, turiştii şi credincioşii sunt invitaţi să participe la slujbele închinate Adormirii Maicii Domnului, de la bisericile târgoviştene Crețulescu, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Voievozi Mihail și Gavril.

Adormirea Maicii Domnului este unul din Praznicele Împărăteşti ale Bisericii Ortodoxe, sărbătorită pe 15 august. Această sărbătoare comemorează moartea, învierea şi slăvirea Maicii Mântuitorului. Sărbătoarea mărturiseşte că Maica Domnului „a fost luată” de Dumnezeu în împărăţia cerească a lui Hristos, în deplinătatea vieţii ei sufleteşti şi trupeşti.

Schimbarea la Faţă a Domnului

Joi, 6 august, turiştii şi credincioşii sunt invitaţi să participe la slujbele închinate Schimbării la Faţă a Domnului, de la bisericile târgoviştene Crețulescu, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Voievozi Mihail și Gavril.

Sărbătoarea se referă la momentul schimbării minunate la faţă a lui Iisus, în Muntele Taborului, în faţa ucenicilor săi Petru, Ioan şi Iacov, cu care a urcat pe munte ca să se roage.

Aceasta a fost prima minune a Mântuitorului asupra Sa, prin care Şi-a arătat slava dumnezeiască înaintea apostolilor: „Şi după şase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru şi pe Iacov şi pe Ioan, fratele lui, şi i-a dus într-un munte înalt, de o parte. Şi S-a schimbat la faţă, înaintea lor, şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina” (Matei 17, 1-2).

Pe lângă semnificaţia religioasă, Schimbarea la Faţă a fost asimilată în popor ca zi ce marchează desparţirea de vară, altfel spus, schimbarea veşmintelor naturii, dar şi ale oamenilor, cu cele ale noului anotimp care se pregăteşte să sosească. De-acum, frunzele încep a se îngălbeni, apele a se răci, iar păsările migratoare încep a-şi pregăti plecarea.

Sfântul Ilie

Luni, 20 iulie, turiştii şi credincioşii sunt invitaţi să participe la slujbele închinate Sfântului Ilie, de la bisericile târgoviştene Crețulescu, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Voievozi Mihail și Gavril.

Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul este sărbătorit pe data de 20 iulie. Sfântul Ilie a fost fiul lui Sovac, un preot al Legii Vechi, care locuia în cetatea Tesve, din Galaad (Israel). De la numele acestei cetăți, avem și numele prorocului de Tesviteanul.

Fiind cunoscut drept cel care a adus prin rugaciunea sa seceta asupra poporului din Israel și apoi ploaia care a salvat poporul de la moarte, Sfântul Ilie a ajuns să fie cinstit ca și cel ce aduce ploi.

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

Luni, 29 iunie, turiştii şi credincioşii sunt invitaţi să participe la slujbele închinate Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, de la bisericile târgoviştene Crețulescu, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Voievozi Mihail și Gavril.

Sfântul Apostol Petru s-a născut în oraşul Betsadia, localitate situată pe malul nordic al lacului Ghenizaret, astăzi cunoscută sub numele de El Aradsch, situată în Siria. Numit la nastere Simon, Petru era fratele Sfântului Apostol Andrei.

Sfântul Apostol Pavel s-a născut în jurul anului 7, într-o familie de evrei provenind din Tarsul Ciliciei.

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi împreună datorită faptului că ambii s-au săvârşit la Roma. Sfântului Apostol Pavel i s-a taiat capul, iar Sfântul Apostol Petru a fost răstignit cu capul în jos. Conform Sinaxarului, moaştele celor doi apostoli au fost puse împreună.

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul / Sânzienele

Miercuri, 24 iunie, turiştii şi credincioşii sunt invitaţi să participe la slujbele închinate naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, de la bisericile târgoviştene Crețulescu, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Voievozi Mihail și Gavril.

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită în Biserica Ortodxoxă pe 24 iunie. Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în satul Ein-Kerem, lângă Ierusalim, şi a fost fiul Elisabetei, verişoara Maicii Domnului, şi al preotului Zaharia.

Sânzienele se sărbătoresc, în tradiţia populară, în ziua Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare care se mai numeşte în unele locuri şi „Cap de vară“, pentru că acum soarele ajunge la apogeu şi este începutul verii. În popor se credea că noaptea care preceda ziua de Sânziene este una magică în care toate minunile sunt posibile. Tot în această noapte atât forţele binelui cât şi cele ale răului ating apogeul.

Expoziție „Biserici medievale secolele XVII-XVIII din Târgoviște”

Primăria Municipiului Târgoviște vă invită să luați parte la seria de evenimente ce marchează încheierea proiectului „Promovarea turistică a bisericilor medievale secolele XVII-XVIII din Târgoviște”.

Proiectul are drept scop promovarea și introducerea în circuitul turistic a șase dintre cele mai importante monumente religioase din epoca amintită, respectiv Biserica Sf. Atanasie și Chiril, Biserica Sf. Dumitru – Buzinca, Biserica Sf. Împărați Constantin și Elena, Biserica Sf. Nicolae – Simuleasa, Biserica Stolnicul și Biserica Târgului.

Astfel, în perioada 4-5 iunie, la Centrul de Conferințe al Universității „Valahia” din Târgoviște (Corpul K, str. Maior Ion Alexandrescu nr. 9) vor fi organizate o conferință de presă și un simpozion științific în cadrul cărora vor fi prezentate informații despre proiect, precum și o serie de comunicări științifice. Totodată, în perioada 4-10 iunie, va fi deschisă spre vizitare o expoziție foto dedicată celor șase obiective.

Seară filocalică

Joi, 4 iunie 2015, orele 18:00, A.S.C.O.R., Facultatea de Teologie și Științele Educației și Cercul de dialog inter-religios „Omul și Sacrul” vă invită să participați la Seara filocalică, susținută la Mănăstirea Stelea, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Prof. Dr. Nifon Arhiepiscop și Mitropolit al Târgiviștei, de către Pr. Prof. Dr. Gheorghe Metallinos, Atena, Grecia.

Intrarea liberă.

Contact: tel. 0734 722 899, email: ascor_tgv@yahoo.com.

Rusaliile

Duminică, 31 mai,turiştii şi credincioşii sunt invitaţi să participe la slujbele de Rusalii, de la bisericile târgoviştene Crețulescu, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Voievozi Mihail și Gavril.

Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea sau Rusaliile) reprezintă o sărbătoare creștină importantă, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paști. De Rusalii este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor. Potrivit scrierilor Noului Testament (Faptele Apostolilor 2, 1-11) acest eveniment a avut loc în ziua rusaliilor evreiești (Șavuot), la 50 de zile de la învierea lui Iisus din Nazaret. De aceea sărbătoarea creștină mai poartă denumirea de Cinzecime.

Înălţarea Domnului şi sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena

Joi, 21 mai, turiştii şi credincioşii sunt invitaţi să participe la slujbele închinate Înălţarii Domnului şi sărbătorii Sfinţilor Constantin şi Elena de la bisericile Crețulescu, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Voievozi Mihail și Gavril.

Înălţarea Domnului este prăznuită la 40 de zile după Înviere, în Joia din săptâmana a VI-a, după Paşti. Este cunoscută în popor şi sub denumirea de Ispas. Hristos S-a înălţat la cer de pe Muntele Măslinilor, în văzul Apostolilor şi a doi îngeri.

Sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena este strâns legată de taina şi puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei creştine. Sfântului Constantin i s-a aratat pe cerul amiezii semnul Crucii spre biruinţă, în pragul înfruntării cu păgânul Maxentiu, iar Sfânta Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Mântuitorul a fost răstignit. Sfânta Imparateasa Elena a trecut la Domnul la anul 327, iar Sfântul Împărat Constantin în 337, după 31 de ani de domnie.

Sărbătoarea Sf. Gheorghe

Joi, 23 aprilie 2015, la Târgoviște, credincioșii și vizitatorii sunt așteptați la bisericile Crețulescu, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Voievozi Mihail și Gavril pentru a lua parte la sărbătoarea Sf. Gheorghe.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, s-a născut în Cappadocia, într-o familie creștină, și a trăit în timpul domniei împăratului Dioclețian. A urmat cariera militară și a ajuns comandant in armata împaratului. În anul 303, împăratul a dat un decret prin care toti creștinii erau obligați să se închine zeilor. Pentru că nu a lepădat credința în Hristos, Sf. Gheorghe este condamnat la moarte prin decapitare, în ziua de 23 aprilie 304, rămânând de atunci zi de prăznuire.

Sărbătoarea Sf. Gheorghe are o importanță deosebită în cultura tradițională românească, marcând în calendarul popular începutul anului pastoral. Denumită popular Sângiorz, este o sărbătoare prestigioasă cu semnificaţii multiple: agrare, pastorale, divinatorii. Gesturile şi actele circumscrise acesteia durează 3 zile, la fel ca şi la alte sărbători mari.

Sângiorzul deschide şi ciclul vegetaţional, marcând intrarea în anotimpul cald, care se va încheia la Sf. Dumitru, Sâmedru.

Apa, focul şi ramurile verzi sunt prezenţe emblematice ale acestei sărbători, având calităţi purificatoare, apotropaice şi stimulatoare.

Izvorul Tămăduirii

Vineri, 17 aprilie 2015, la Târgoviște, credincioșii și vizitatorii sunt așteptați la bisericile Crețulescu, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Voievozi Mihail și Gavril pentru a lua parte la sărbătoarea Izvorul Tămăduirii.

În fiecare an, în prima vineri după Paști, Biserica Ortodoxă sărbătoreste Izvorul Tămăduirii. Este un praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul Fecioarei Maria în lucrarea mântuirii oamenilor. Numele de Izvorul Tămăduirii amintește de o serie de minuni săvârșite la un izvor aflat în apropierea Constantinopolului.

Învierea Domnului – Sfintele Paști

Duminică, 12 aprilie 2015, la Târgoviște, credincioșii și vizitatorii sunt așteptați la bisericile Crețulescu, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Voievozi Mihail și Gavril pentru a lua parte la sărbătoarea Învierii Domnului.

Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare creștină, datorită ei fiind posibilă mântuirea. Ea stă la temelia credinței și a Bisericii Creștine. Numim această sărbatoare „Paști” după cuvântul grecesc care înseamnă „trecere”sau „traversare”.

Calea Luminii

O manifestare cu tradiție la Târgoviște, „Calea Luminii” va fi organizată și anul acesta în vechea Cetate de Scaun a Țării Românești, Pelerinaj Pascal în Joia Mare a Sâptămânii Patimilor şi Învierii Mântuitorului, eveniment care va începe cu ora 19.00 şi se desfăşoară de-a lungul b-dului. Castanilor, organizat de către Primăria Municipiului Târgovişte şi Arhiepiscopia Târgoviştei, prin iniţiatorul acestui proiect, pictorul Mihai Şerbănescu.

Floriile

Duminica, 5 aprilie, turiştii şi credincioşii sunt invitaţi să participe la slujbele de Florii, de la bisericile târgoviştene Crețulescu, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Voievozi Mihail și Gavril.

Duminica Floriilor (sau Floriile) este sărbătoarea creștină care comemorează intrarea lui Iisus în Ierusalim în zilele dinaintea patimilor. Strâns legată de minunea învierii lui Lazăr din Betania, această duminică îi pregăteşte pe credincioşii ortodocşi pentru bucuria pe care o aduce biruinţa lui Hristos asupra morţii din duminica următoare, cea a Învierii.

Totodată Floriile deschid săptamâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută sub numele de „Săptămâna Mare”.

Buna Vestire

Miercuri, 25 martie 2015, la Târgoviște, credincioșii și vizitatorii sunt așteptați la bisericile Crețulescu, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Voievozi Mihail și Gavril pentru a lua parte la sărbătoarea Bunei Vestiri.

Buna Vestire sau Blagoveştenia, cum se mai numeşte în popor, cu vechiul termen slavonesc, e o sărbatoare cu dată fixă (25 martie), de la care începe să curgă perioada de 9 luni – până la Crăciun – cât Maria L-a purtat în pântece pe Iisus.

Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte, indiferent în ce zi ar cădea aceasta.

În calendarul popular această sărbătoare este cunoscută sub denumirea de Ziua Cucului, pentru că în această zi are loc primul său cantec, prin care anunţă vestirea primăverii.

Sfinţii 40 de Mucenici

În data de 9 martie, în fiecare an, sunt prăznuiţi Sfinţii 40 de Mucenici.

Cei 40 de Mucenici din Sevastia au fost soldați creștini, aflați în slujba împăratului roman Licinius. În anul 320, aflând despre credința lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Refuzând, au fost întemnițați timp de 8 zile, bătuți cu pietre și ademeniți cu daruri. În cele din urmă, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghețare în lacul Sevastiei. Unul din cei 40 a cedat și a ieșit din lac, dar a murit pe loc. I-a luat însă locul un soldat. În aceea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. În zori, au fost scoși vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor și au fost lăsați să-și dea sufletele.

Sărbătoarea creştină a Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus peste începerea anului agricol tradiţional şi a generat o sărbătoare tradiţională românească, Mucenicii sau Măcinicii. În credinţa populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, lasând loc zilelor moşilor. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului. Cu această ocazie gospodinele gătesc colaci reprezentând corpul uman, în forma cifrei 8, numiţi în funcție de zona geografică mucenici, sfinți, bradoși sau boboneți. Un alt obicei este ca bărbaţii să bea 40 de pahare de vin, acestea simbolizând puterea şi vigoarea, vinul transformându-se în timpul anului în sânge şi putere de muncă.

Sâmbătă, 28 februarie, târgoviştenii şi turiştii sunt invitaţi să participe la „Paştele Cailor”. Acest eveniment are loc în fiecare an, în prima sâmbătă din Postul Paştelui, în sâmbătă Sfântului Toader, de unde vine şi denumirea de „Tudoriţa”. Este sărbătoarea primăverii, menită să pregătească muncile agricole ale gospodarilor. Această sărbătoare întăreşte legătură dintre grădinar şi ajutorul său de nădejde, calul. Pentru a-şi arăta aprecierea, grădinarul sfinţeşte la biserică animalul, să fie sănătos şi ascultător tot anul. Gospodinele din comunitatea bulgară pregătesc koncete, figurine dintr-un aluat special ce reprezintă calul şi merg cu ele dimineaţa la biserică pentru a fi sfinţite. La ieşirea din biserică preotul sfinţeşte grădinarul şi calul, iar femeile împart konceta. Grădinarul rupe konceta în două părţi egale, o jumătate o mănâncă el, o jumătate o dă calului. Ritualul este unic în România. Evenimentul se ţine an de an, în comunitatea bulgară din cartierul Matei Voievod. Denunirea sărbătorii vine de la bulgarescul „Konski Velikden”, tradus în limba română „Paştele Cailor”. Comunitatea bulgarilor din Târgovişte numără peste 2500 de membri şi are o istorie care începe din 1851. În această comunitate sunt vreo 200 de cai, dintre care aproximativ 40 sunt înscrişi la întrecere în fiecare an.

Sâmbătă, 14 februarie 2015, la Târgoviște, credincioșii și vizitatorii sunt așteptați la bisericile Crețulescu, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Voievozi Mihail și Gavril pentru a lua parte la sâmbăta mortilor – Moşii de iarnă.

Moșii de iarnă sau Pomenirea Morților este o rânduială a Bisericii Ortodoxe Române în care se face pomenirea celor trecuți la cele veșnice.

Rânduiala sau ritualul bisericii prevede ca în fiecare biserică să se oficieze Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru cei adormiți.

Moşii de iarnă cad întotdeauna în sâmbăta ce precede Săptâmana albă sau a brânzei, adică înainte de Lăsatul secului de carne. Cuvantul „moși” vine de la „strămoși” și se referă la persoanele trecute la cele veșnice. Cu apelativul „moși” sunt numiți nu doar morții, ci și principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum și pomenile făcute pentru ei.

Târgul de Cadouri şi Mărţişoare 2015

În perioada 13 februarie – 8 martie, în Piaţa Tricolorului din Targovişte, Primăria Municipiului Târgovişte organizează Târgul de Cadouri şi Mărţişoare ajuns, anul acesta, la cea de-a VI-a ediţie.

Ca şi în anii precedenţi, la târg vor participa numeroşi comercianţi, cu menţiunea că peste 90% dintre ei sunt dâmboviţeni.

În cadrul târgului vor fi amplasate 80 de standuri cu mărţişoare şi 10 standuri cu flori, iar inovaţia de anul acesta constă atât în amploarea unor standuri de lumânări decorative scultptate, cât şi în apariţia unor ateliere de design floral. De asemenea vor exista şi câteva standuri de mărţişoare confecţionate de către copiii cu dizabilităţi din oraş.

Deschiderea oficială a celei de-a VI-a ediţii a Târgului de Cadouri şi Mărţişoare va avea loc vineri, 13 februarie 2015, ora 11:00, în Piaţa tricolorului. Târgul va fi deschis pentru toţi targoviştenii în perioada 13 februarie – 08 martie 2015 în intervalul orar 08:30 – 19:00.

Vineri, 30 ianuarie 2015, la Târgoviște, credincioșii și vizitatorii sunt așteptați la bisericile Crețulescu, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Voievozi Mihail și Gavril pentru a lua parte la sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi.

În fiecare an, la data de 30 ianuarie, Biserica Ortodoxă sărbătorește împreună pe cei trei mari sfinți ierarhi ai creștinătății: Vasile cel Mare, Grigore de Nazianz și Ioan Gură de Aur, trăitori în partea de răsărit a Imperiului Roman și contemporani în sec. al IV-lea d.Hr. Ziua aceasta de prăznuire comună, menită a ilustra unitatea de învățătură celor trei, a fost introdusă între sărbătorile ortodoxiei începând cu anul 1084 de către episcopului Evhaitelor, Sf. Ioan Mauropous, care a pus astfel capăt unei acerbe dispute teologice iscate cu câțiva ani înainte la Constantinopol, privitoare la întâietatea unuia sau altuia dintre acești sfinți. Potrivit tradiției, cei trei ierarhi i s-au arătat Sf. Ioan Mauropos într-o viziune, mai întâi pe rând, apoi laolaltă, spunându-i: „După cum vezi, noi la Dumnezeu una suntem și nicio vrajbă nu este între noi.”

În biserică Sfinții Trei Ierarhi mai sunt considerați – prin hotărârea luată la Atena, la primul Congres al Profesorilor de Teologie din anul 1936 – protectori ai învățământului teologic.

La români sărbătoarea celor Trei Ierarhi mai e cunoscută și sub denumirea de Trisfetite (din sl. tri sventitelĩ = trei sfinți), când, potrivit credinței populare, vremea începe să se schimbe. Tot lor le este dedicat grupul de stele din mijlocul constelaţiei Orion, numit şi Cei Trei Crai sau Craii de la Răsărit.

Credincioşii şi turisţii sunt aşteptaţi la slujbele închinate celor 2 sărbători foarte importante ale ortodoxiei: Boboteaza şi sărbătoarea Sfântului Ioan.

Boboteaza (Botezul Domnului), sărbătorită în 6 ianuarie, este ultima din seria de 12 sărbători de iarnă care debutează în ajunul Crăciunului. Botezul Mântuitorului în Iordan de către Sfântul Ioan poartă şi denumirea de “Epifanie” sau “Teofanie”, termeni care provin din limba greacă şi înseamnă “arătare”, “descoperire”. În ajunul şi în ziua de Bobotează, în bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, la rugăciunile arhiereilor şi preotilor se sfinţeste Agheasma Mare.

În 7 ianuarie, credincioşii ortodocşi sărbatoresc pe unul dintre cei mai populari sfinţi ai ortodoxiei – Sfântul Ioan Botezatorul, care este vestitorul și botezătorul lui Iisus. El îi îndemna pe oameni să se pocăiască: ,,Pocăiți-vă, căci Împărăția cerurilor este aproape“, iar aceștia, mărturisindu-și păcatele, erau botezați de el în râul Iordan. Evangheliile relatează cum Ioan Botezătorul îl botează şi pe Iisus care vine la el pentru a împlini planul lui Dumnezeu, moment în care Duhul Sfânt se pogoară asupra lui Iisus ca un porumbel, acesta fiind recunoscut ca Fiu al lui Dumnezeu.

Sâmbătă, 6 decembrie, turiştii şi credincioşii sunt invitaţi să participe la slujbele închinate Sfântului Nicolae, de la bisericile târgoviştene Crețulescu, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Voievozi Mihail și Gavril . Sfântul Nicolae al Mirelor Lichiei, făcătorul de minuni, a fost arhiepiscop de Mira, în sudul Asiei Mici (Turcia de azi), în secolul al IV-lea. În Biserica Ortodoxă sfântul Nicolae este unul dintre cei mai iubiți și mai cinstiți sfinți în popor. Conform tradiției, Sfântul Nicolae s-a născut în provincia Licia (Lichia) din sudul Asiei Mici, în orașul Patara. A fost unicul fiu al unei familii foarte înstărite și evlavioase. Moare în anul 340, iar din anul 1087, moaştele sale se păstreaza la Bari, în sudul Italiei. Minunile sale au marcat profund conştiiţa creştinilor şi stau la baza convingerii că Moş Nicolae aduce daruri în noaptea de 5 spre 6 decembrie. Biserica Sf. Nicolae Simuleasa aşteaptă atât enoriaşii cât şi turiştii să participe la procesiunea religioasă prilejuită de sărbătorirea hramului.

Duminică, 30 noiembrie, turiştii şi credincioşii sunt invitaţi să participe la slujbele inchinate Sfântului Apostol Andrei, cel întîi chemat, de la bisericile târgoviştene Crețulescu, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Voievozi Mihail și Gavril . Sfântul Sinod al Biserici Ortodoxe Romane a hotărât in anul 1995 ca sărbatoarea Sfantului Andrei să fie însemnată cu cruce roşie în calendarul bisericesc, iar în anul 1997 Sfântul Andrei a fost proclamat „Ocrotitorul Romaniei”. Ziua de 30 noiembrie a fost declarată sărbatoare bisericească natională. Sfântul Apostol Andrei s-a născut în Betsaida Galileia, localitate situată pe ţărmul Lacului Ghenizaret, în nordul Ţării Sfinte. Din Sfânta Scriptură aflam că era fratele lui Simon Petru. Amândoi au fost pescari, alături de tatăl lor.

 

www.inforegio.ro

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro